Cunoasterea bolii artrozice

Simptomatologie, factori de risc, evolutie. Cu cat cunoasteti mai bine boala artrozica, cu atat veti stii mai bine cum sa participati activ la preventia si managementul ei. 

 

Care sunt simptomele bolii artrozice?

Simtiti durere intr-una sau mai multe articulatii? Exista persoane in familia dumneavoastra care sufera de boala artrozica? Ati dori sa stiti mai multe despre simptomele bolii artrozice si despre cum se stabileste acest diagnostic?

Durerea

Durerea este simptomul principal. Aceasta variaza in functie de articulatia implicata.
Caracteristicile bolii artrozice sunt foarte specifice: 

  • Este declansata si accentuata de miscare.
  • Dispare sau se diminueaza cand articulatia este in repaus.
  • Este mai putin semnificativa dimineata, apoi creste in intensitate pe parcursul zilei si atinge apogeul seara.
  • In general determina dificultati la adormit, insa poate, in mod exceptional, sa va trezeasca sau sa va intrerupa somnul pe parcursul noptii.
  • Reapare de fiecare data cand articulatia respectiva este supusa efortului, este solicitata: la mers pentru boala artrozica a soldului, la urcatul scarilor pentru genunchi, ridicarea bratului pentru umar.

 

Dar de ce doare?

In realitate, in boala artrozica, reactia inflamatorie este mai degraba cea dureroasa, decat degenerescenta cartilaginoasa. (durerea este declansata de reactia inflamatorie, si nu de degenerescenta cartilaginoasa) Asa se explica de ce unele cazuri, forme nedureroase de boala artrozica devin brusc dureroase, adesea dupa un traumatism sau micro-traumatism. Cel din urma determina o reactie inflamatorie dureroasa. Durerea apare la mobilizarea articulatiei implicate in timpul examinarii clinice.

Cum va puteti evalua durerea?

Este dificil de apreciat durerea atata timp cat fiecare persoana isi exprima senzatiile intr-o masura mai mica sau mai mare. Este o notiune foarte subiectiva. Unele persoane sunt “tari ca piatra” si rareori se plang de durere, in timp ce altele sunt mai “sensibile”. Pentru a va ajuta medicul sa cuantifice senzatia dureroasa pe care o resimtiti puteti apela la anumite mecanisme de auto-evaluare. Aceasta va va permite sa va impartasiti rezultatele cu medicul in timpul consultatiei.

Exista trei tipuri principale: 

  • Scala analog vizuala
  • Scala numerica
  • Scala verbala

 

Deteriorarea functionala a articulatiilor

Limitarea anumitor miscari depinde cel mai mult de durerea implicata. Articulatiile dumneavoastra sunt sensibile si au flexibilitate scazuta. Usurinta si amplitudinea miscarilor au scazut. Toate aceste modificari reduc mobilitatea, iar sarcinile de zi cu zi vor fi mai greu de indeplinit (ex: deschiderea unui borcan de maioneza sau urcarea scarilor). Toate aceste modificari va fac miscarile dureroase, iar sarcinile de zi cu zi mai greu de realizat. Intr-adevar, deteriorarea functionala corespunde limitarii mobilitatii articulatiei afectate de boala artrozica.

Aceasta variaza in functie de gradul de activitatea al fiecarei persoane. Astfel, un jucator de golf va fi mult mai afectat de boala artrozica a genunchiului decat o persoana care nu practica un sport. Asa cum un violonist e foarte posibil sa sufere de boala artrozica a degetelor, oricat de usoara.

Articulatiile afectate de boala artrozica nu sunt, in mod obisnuit, nici rosii, nici calde. Acestea pot fi inflamate cand lichidul se stabileste local (efuziune sinoviala), fenomen intalnit in mod obisnuit la genunchi.
Ulterior, puteti observa prezenta unor mici galme sau noduli, in general la degetele de la maini si de la picioare. In cele din urma, pinteni ososi sau osteofite pot determina deformari articulare, vizibile in special la maini si genunchi. Starea dumneavoastra generala este intotdeauna buna. Nu apare nici febra, nici scaderea ponderala. Cu toate acestea, leziunile declansate de boala artrozica sunt ireversibile si conduc cateodata, in plus fata de deformari, la rigiditate articulara care poate progresa pana la invaliditate partiala. Numai boala artrozica a genunchiului si cea a soldului pot determina handicap semnificativ, evaluat prin distanta de mers, conform indexului functional Lequesne. 

Urmatoarele semne: paraiturile, senzatia de vibratie si pseudo-blocarea articulatiilor nu sunt de interes pentru diagnostic, chiar daca pot fi foarte suparatoare. 

Care sunt articulatiile afectate de boala artrozica?

Boala artrozica afecteaza in principal articulatiile care sustin greutatea, mai exact, cele ale soldului, genunchilor si ale coloanei.

De asemenea pot fi afectate si anumite articulatii care nu sunt implicate in sustinerea greutatii, cum ar fi cele ale degetelor si policelui.
Afectarea altor articulatii din cauza bolii artrozice este rara, cu exceptia traumatismelor (entorse, fracturi, etc.) sau a altor eforturi neobisnuite (miscari sportive repetitive etc).

 

Boala artrozica a genunchiului (Gonartroza)

Aceasta este cea mai frecventa localizare a bolii artrozice. Afecteaza preponderent femeile dupa varsta de 40 ani. Simptomele bolii artrozice a genunchiului sunt:

Durerea

Durerea acopera fiecare nivel de intensitate de la foarte moderata la insuportabila. Este in mod obisnuit localizata in zona afectata, pe interiorul sau exteriorul genunchiului, insa cateodata poate parea a nu avea stransa legatura cu zona afectata, in special cand este localizata in adancitura superficiala din spatele articulatiei genunchiului (cunoscuta ca si fosa poplitee). Durerea din boala artrozica este in esenta corelata cu activitatea, mersul sau urcatul si coboratul scarilor. Aceasta este accentuata de greutatea in exces si de caratul de greutati. In mod obisnuit, se diminueaza in repaus si la pozitia in sezut sau pe spate. Este cateodata insotita de inflamatie, si chiar si in repaus, poate trezi pacientul din somn in timpul noptii.

Inflamatie sau efuziune sinoviala

Membrana sinoviala a genunchiului, iritata de cartilagiu si de multiplele produse inflamatorii eliberate in timpul bolii artrozice creste productia de lubrifiant intra articular cunoscut sub numele de lichid sinovial.

Cateodata acesta poate fi produs in cantitati foarte mari si astfel poate determina durere intensa prin cresterea presiunii, in special in spatele genunchiului. Cand exista efuziune sinoviala semnificativa poate fi necesar drenajul articulatiei.

 

Boala artrozica a soldului

Aceasta este a doua cea mai frecventa localizare a bolii artrozice. In absenta unui defect scheletic congenital, boala artrozica a soldului se instaleaza in jurul varstei de 60 de ani si este favorizata de excesul de greutate si de munca fizica. In anumite familii boala poate aparea si datorita unor factori ereditari.

Boala artrozica secundara apare in jurul varstei de 45 ani din cauza malformatiilor congenitale sau malformatiilor dobandite ale soldului. Aceste malformatii trebuie detectate cat mai devreme, prin examen radiologic, deoarece pot necesita chirurgie de corectie (cu scop preventiv).

Durerea din boala artrozica a soldului apare in pliul genital sau fesier si poate iradia in jos pe fata anterioara a coapsei si cobori pana la nivelul genunchiului. Uneori durerea este resimtita numai la nivelul genunchiului.

 

Boala artrozica a mainii

Aceasta localizare este predominanta la femeile aflate in timpul menopauzei. Factorii de risc sunt cei genetici, hormonali si micro-traumatismele.
Este necesar sa se faca distinctia intre boala artrozica digitala si boala artrozica a policelui (degetului mare).

Boala artrozica a degetelor

Aceasta afecteaza in general ultima articulatie a degetului si se dezvolta lent. In mod obisnuit, simptomele constau fie in deformari dizgratioase, fie in pusee dureroase Semnul principal este reprezentat de aparitia de noduli (inflamatii) pe articulatia cea mai apropiata de varful degetului.  Acestia aparand intai pe index si pe degetul mijlociu,  extinzandu-se apoi lateral la celelalte degete.

Boala artrozica a policelui (degetului mare)

Durerea apare la baza degetului mare. Aceasta este provocata de ciupituri sau miscari de compresie. Poate fi o durere usoara care apare in urma anumitor miscari precise, dar poate, pe de alta parte, duce la anchilozarea dureroasa a articulatiei. Pe masura ce evolueaza, leziunile pot conduce la deformarea primei falange a policelui (articulatia trapezo-metacarpiana se deplaseaza, iar cele doua oase ale articulatiei nu mai sunt in aliniere corecta unul cu celalalt).

 

Boala artrozica a coloanei vertebrale

Radiografiile coloanei vertebrale evidentiaza boala artrozica frecvent la acest nivel, dar adesea este asimptomatica. Aceasta afecteaza trei regiuni ale coloanei vertebrale:

Boala artrozica cervicala

Apare aproape constant pe radiografii dupa varsta de 40 ani. Uneori se manifesta prin anchilozarea gatului si puncte dureroase insotite de cervicalgie (durere la nivelul gatului) care se poate croniciza (durere continua cu durata mai lunga de 3 luni) alaturi de pusee de durere acuta in prezenta factorilor declansatori.

Boala artrozica toracica

Se manifesta prin durere in regiunea mijlocie a spatelui. De asemenea, poate determina durere in piept. Astfel simptomele pot fi dificil de definit (pacientul se asaza pe o fesa), poate aparea durere la respiratie sau la atingerea spatelui.

Boala artrozica lombara

Aceasta este cea mai frecventa localizare spinala. Durerea este prezenta zilnic, dar devine mai intensa in timpul activitatii sau in pozitii statice prelungite. Evolutia acesteia poate duce la durere pe termen lung, iar in timpul mersului poate fi insotita de dureri care dispar la scurt timp dupa oprire.

 

Boala artrozica a altor articulatii

Umar

Boala artrozica a umarului apare frecvent din cauza unui traumatism (fractura, etc) sau a unei patologii locale.

Coate
Aceasta forma de boala artrozica este rara. Este determinata de traumatisme mici repetate, adesea legate de munca.

Glezne
Aceasta este cauzata de un traumatism (entorsa semnificativa sau fractura).

Cum se stabileste diagnosticul de boala artrozica?

Diagnosticul de boala artrozica este in principal clinic.

Ca o regula generala, medicul pune diagnosticul de boala artrozica dupa ce v-a chestionat in legatura cu natura durerii si aspectul deteriorarii articulatiei si dupa ce v-a examinat: aparitia durerii la presiune si/sau la mobilizarea articulatiei, scaderea mobilitatii articulare, inflamatia in jurul articulatiei sunt semne care sugereaza boala artrozica. Acestea apar in general la efort si sunt ameliorate de repaus. Pot exista pusee inflamatorii ale bolii artrozice care, in acest caz, va trezesc din somn si cauzeaza anchiloza matinala.

 

Semne radiologice

Semnele radiologice permit confirmarea diagnosticului.
Acestea sunt in principal:

  • Ingustarea spatiului articular in zona principala de presiune a articulatiei;
  • Prezenta osteofitelor care depasesc contururile articulatiei;
  • Condensarea osului subcondral (localizat sub cartilaj) in regiunea de spatiu articular ingustat; Geodele care sunt inconstante si care apar imagistic in zonele de condensare (zone rotunde, cu aspect gri in zonele de condensare); Intr-un stadiu avansat, apare eroziunea osului subcondral localizat in zona de presiune din care a disparut cartilajul.

 

Semne biologice

Nu exista semne biologice specifice in boala artrozica.

Lichidul sinovial, in general absent in afara puseelor inflamatorii, este numit “mecanic” (are aspectul uleiului de gatit), termen folosit pentru a-l descrie ca fiind limpede, vascos, cu un continut mai mic de 1000 globule albe/mm3 si mai putin de 50 % celule polinucleate.

 

Alte investigatii

In practica, o simpla radiografie este de obicei suficienta pentru diagnostic si monitorizare.

Cu toate astea, exceptional, in anumite cazuri, pot fi recomandate alte teste, mai ales in cazuri de diagnostic incert: artrografia, scintigrafia osoasa, RMN, ecografia.

Este neobisnuit sa se apeleze la biopsia sinoviala. In practica, valoarea sa este foarte limitata.

 

Cum evolueaza boala artrozica?

Este posibil, mai ales la tineri, ca deteriorarea cartilaginoasa sa fie complet reversibila in stadiile precoce, datorita capacitatii de vindecare a leziunilor. 

Odata ce aceste leziuni se instaleaza in procent semnificativ si mai ales dupa o anumita varsta, va fi dificil pentru organism sa repare aceste leziuni, in consecinta, boala artrozica va evolua spre stadii mai severe ceea ce inseamna ca vor aparea pierderi suplimentare de cartilagiu.

Pierderea cartilaginoasa evolueaza in 3 forme clinice:

  • O deteriorare lenta si progresiva in cursul a cateva decade
  • Sau, din contra, o deteriorare foarte rapida conducand la pierdere de cartilagiu in 12-24 luni (cunoscuta sub numele de boala artrozica distructiva);
  • Sau o forma intermediara in care evolutia este marcata de perioade in care boala artrozica evolueaza foarte rapid si alte perioade in care, din contra, boala artrozica nu evolueaza sau evolueaza foarte putin.


Boala artrozica nu evolueaza uniform, este imprevizibila. Aceasta poate ramane “silentioasa” pentru multa vreme si poate sa nu se manifeste, cu toate ca articulatia are un aspect deteriorat pe radiografie. Cu toate acestea, poate sa apara si o agravare rapida pe parcursul a cateva saptamani sau luni intr-un stadiu in care radiografiile sunt aproape normale. Exista un dezechilibru intre durere si aspectul radiologic in boala artrozica care face dificila intelegerea si evaluarea acesteia.   

 

De ce exista acest dezechilibru?


Puseele artrozice reflecta schimbarile structurale si distructiile de la suprafata cartilagiului, cu producerea de reziduuri.

La inceput, grosimea cartilajului este pastrata si radiografiile sunt normale. Eliberarea de reziduuri si de enzime degenerative sunt iritante pentru articulatii. Drept rezultat, creste productia de lichid sinovial (care in mod normal exista in cantitati mici) pentru a permite diluarea substantelor iritante si lubrifierea articulatiei deteriorate.
In timpul unui puseu artrozic aceste leziuni persista si se agraveaza daca articulatia nu este tratata si/sau nu este pusa in repaus total sau partial (utilizand un baston pentru articulatiile care sustin greutatea).

In acest caz, cartilajul ne mai avand rezistenta sa normala, se continua actiunea de deteriorare a substantelor iritante astfel incat procesul lent de vindecare nu se poate finaliza corespunzator. Puseul dureros continua.
Prin punerea in repaus a articulatiilor in timpul puseelor artrozice (in asociere cu un tratament sau nu), acestea se pot in sfarsit “auto-curata” si vindeca: cartilajul isi recapata suprafata ferma. Cu toate ca pe radiografie, acesta apare subtire, poate asigura functionarea normala a articulatiei. Dupa cateva zile de tratament si/sau repaus, va puteti relua activitatile normale.
Evolutia este, deci, o succesiune de pusee dureroase separate de intervale fara durere, de durata variabila, ajungand pana la stadiul de ulceratie cartilaginoasa. In acest stadiu, cartilagiul a disparut si o parte din os este expusa deci durerea se poate intesifica. Cateodata episoadele dureroase se reduc sau chiar dispar, ramanand doar durerea continua, proportionala cu timpul de mers sau stat in picioare.
Uneori pot sa treaca si pana la douazeci de ani de la debutul primului puseu pana la distrugerea completa a cartilajului. Cu toate acestea, durerea aparuta in timpul puseelor artrozice nu este intotdeauna foarte pronuntata, astfel incat unele persoane pot neglija boala artrozica, existand riscul descoperirii acesteia intr-un stadiu avansat.
Astfel, trebuie sa stiti ca nu este normal sa suferiti in mod regulat de dureri articulare. Este esential sa mergeti sa consultati medicul cat mai devreme posibil. Specialistul va decide, daca va considera necesar, sa va prescrie radiografii standard ce vor fi folosite pentru monitorizarea afectiunii de care suferiti.

 

Cum evolueaza semnele radiologice?

In general, leziunile radiologice avanseaza gradual si lent. Insa, rata acestei progresii poate fi foarte variabila. In cazuri extreme, anumite cazuri de boala artrozica raman stabile decenii, in timp ce altele au progresie foarte rapida pana la distructia completa a cartilajului pe durata a cateva luni. Este foarte dificil, daca nu chiar imposibil sa se prezica in ziua de astazi cat de rapida va fi evolutia bolii dumneavoastra artrozice.

In plus, evolutia durerii si a lipsei de mobilitate articulara nu este intotdeauna proportionala cu dimensiunea leziunilor.

 

Factori de risc

Exista factori de risc pentru boala artrozica?

Anumite situatii sau activitati ce comporta anumite riscuri pot sa precipite debutul si/sau agravarea artrozei. Este important sa le cunoasteti, pentru a putea actiona eficient.

 

Microtraume repetate

Leziunile microscopice, din cauza solicitarii articulare, pot traumatiza articulatia si pot determina debutul bolii artrozice.

Anumite profesii in care oamenii sunt supusi vibratiei mecanice si socurilor repetate (de ex. utilizatorii de echipamente cu aer comprimat, soferii de aparate utilizate in constructii), sau cei care efectueaza miscari repetitive, cum ar fi operatorii de introducere de date, pianistii, croitoresele, etc pot suferi genul acesta de leziuni. Cazurile de gonartroza apar de asemenea frecvent la oamenii care lucreaza asezati in genunchi (de ex. cei care pun gresie).

 

Trauma articulara

Fracturile articulare si entorsele severe, in special cele care afecteaza ligamentul incrucisat al genunchiului, sunt adesea cauza bolii artrozice. Simptomele acesteia apar pentru prima data, de obicei, la zece ani dupa ce a avut loc trauma respectiva.

Practicarea excesiva a unui sport este o cauza de boala artrozica precoce, mai ales din cauza traumatismelor repetate (de ex. artroza soldului la fotbalisti).
Intr-unul din doua cazuri, excizia (indepartarea) completa a meniscului genunchiului (meniscectomie) este cauza bolii artrozice, care va debuta 10 - 20 ani mai tarziu, dupa interventie. Acesta este motivul pentru care este necesara o abordare cat mai conservatoare atunci cand se propune chirurgia meniscului.

 

Bolile metabolice

Anumite anomalii metabolice pot determina depunerea de cristale microscopice in articulatii. Acesta este cazul gutei (alcatuita din cristale de acid uric) si a condrocalcinozei (cristale de fosfat de calciu).
Repetarea puseelor inflamatorii, declansate de aceste depuneri, promoveaza, stimuleaza dezvoltarea bolii artrozice in articulatia respectiva. Si alte boli metabolice, mult mai rare, pot fi insotite de boala artrozica precum hemocromatoza, caracterizata prin supraincarcare a organismului cu fier sau  boala Wilson din cauza supraincarcarii cu cupru.

 

Greutatea in exces

Obezitatea este nu numai un factor predispozant pentru debutul bolii artrozice a genunchiului, dar si un factor agravant.
Aceasta este asociata de asemenea si cu aparitia bolii artrozice digitale prin mecanisme care nu sunt momentan cunoscute.
Exista o ecuatie care va permite sa va calculati indexul de masa corporala, ale carui valori normale sunt intre 20 si 25. IMC se calculeaza impartind greutatea unei persoane in kilograme la inaltimea exprimata in metri patrati.

De exemplu, IMC-ul unei persoane de 83 kg si 1,75 m inaltime este egal cu:
83 impartit la (1,75)²
astfel: 83 ÷ (1,75)2 = 83 ÷ 3,0625 = 27,10

Conform definitiei, o persoana cu un IMC care depaseste 25 este considerata supraponderala. Vorbim de supraponderabilitate atunci cand IMC se afla intre 25 si 29,9 si de obezitate atunci cand IMC este mai mare sau egal cu 30.

 

Menopauza

La femei, boala artrozica este mai frecventa dupa menopauza.
Se presupune ca hormonii sexuali pot fi implicati, dar in prezent niciun tratament hormonal administrat dupa menopauza nu a aratat un efect protector impotriva bolii artrozice.

 

Ereditatea

Ereditatea pare sa intervina in boala artrozica. Numeroase studii epidemiologice au stabilit ca exista un caracter familial pentru boala artrozica a degetelor sau a genunchilor. Astfel, o femeie risca sa faca boala artrozica a degetelor atunci cand mama sau matusa din partea mamei sau a tatalui sufera de aceasta.

Cercetarea genetica a evidentiat, in anumite familii, gene anormale implicate in fabricarea componentelor cartilagiului.

 

Patologii ale arhitecturii membrelor

Anumite anomalii ale scheletului si/sau ale membrelor pot fi cauza bolii artrozice. Astfel, luxatia congenitala de sold trebuie cautata si investigata sistematic.

Deformarea axului piciorului poate fi un factor care sa conduca la boala artrozica: acesta este cazul “genu varum”, o malformatie frecventa in care cei doi genunchi deviaza unul de celalalt. Deplasarea centrului greutatii in interiorul genunchiului creste presiunea intracartilaginoasa a articulatiei dintre femur si tibie si poate, deci, duce la aparitia bolii artrozice la acest nivel.

Din contra, "genu valgum" este cauza genunchilor care sunt apropiati unul de celalalt, in timp ce gleznele sunt mai indepartate.