Boala artrozica pe intelesul tuturor

Termenii uzuali folositi in boala artrozica

REUMATISM: un termen general care inglobeaza diverse patologii acute sau cronice care afecteaza articulatiile si care au in comun durerea si inflamatia.

Este fundatia cuvantului Reumatolog care defineste specialistii care trateaza aceste boli chiar daca domeniul lor de activitate este mai larg (patologia coloanei, osteoporoza, etc).

ARTRITA: grupeaza toate bolile inflamatorii, ("inflamator" fiind cuvantul relevant), indiferent daca sunt acute sau cronice (daca persista mai mult de 3 luni). Leziunile induse afecteaza intreaga anatomie a articulatiei (capsula articulara, membrana sinoviala, cartilajul, osul etc)

BOALA ARTROZICA: defineste o patologie cronica (> 3 luni) , caracterizata prin distrugerea stricta a cartilajului. Este non-inflamatorie, cu o componenta genetica majora ce conduce la deteriorarea cartilajului si la disfunctia articulatiei.

Cum se prezinta o articulatie afectata de boala artrozica?

Boala artrozica este o boala a cartilajului, principala structura articulara afectata de boala artrozica. Exista insa si alte componente, ce sufera consecinte ale acestei afectiuni. Haideti sa le descoperim impreuna.

Boala artrozica apare ca efect secundar, in urma unor fenomene biologice si mecanice ce produc un dezechilibru intre productia si degradarea cartilajului. Cartilajul devine predominant si apar leziuni in interiorul lui. Aceasta este numita in mod obisnuit o "condropatie" (condro = cartilaj si patie = boala).

Cartilajul va incerca sa repare aceste leziuni, dar in timp va deveni incapabil sa compenseze dezechilibrul.

Grosimea cartilajului scade ducand la ingustarea spatiului articular (spatiul dintre cele doua capete ale oaselor care se intalnesc) si vor aparea fisuri in tesutul cartilaginos. Acestea se pot extinde pana la osul subcondral. Acesta devine condensat ca urmare a ingustarii spatiului articular. Pe acelasi principiu, poate sa apara proliferarea osoasa impingand cartilajul spre exteriorul articulatiei, ducand la aparitia de osteofite.

De asemenea, membrana sinoviala joaca un rol important in boala artrozica. Deteriorarea cartilajului elibereaza substante in articulatie care irita membrana sinoviala.

  •  Aceasta produce lichid sinovial intr-o cantitate mai mare, ceea ce va duce la acumularea de lichid sinovial in exces si la clasica "efuziune sinoviala".
  • De asemenea, lichidul este de o calitate inferioara lichidului normal, cu o concentratie mai scazuta de acid hialuronic. Astfel incat nu mai protejeaza la fel de bine cartilajul, contribuind la deterioarea acestuia.

 

Cum se vede acest lucru pe radiografie?

Boala artrozica este confirmata prin radiografii recomandate de medicul dumneavoastra. 
In cazul in care cartilajul este invizibil pe radiografie, semnele indirecte permit confirmarea prezentei bolii artrozice:

  • reducerea inaltimii cartilajului indica ingustarea de spatiu articular, ceea ce inseamna ca spatiul dintre capetele osoase este in scadere;
  • aspectul osului subcondral, care devine condensat si apare pe radiografie ca fiind "mai alb" decat osul;
  • in sfarsit, osteofitele se evidentiaza ca si protruzii osoase care sunt vizibile de-a lungul marginii articulatiei;

 Este important sa stiti ca nu exista intotdeauna concordanta intre numarul de leziuni vizibile pe radiografie si semnele resimtite de dumneavoastra:

  • de ce anumiti pacienti au dureri foarte mari cu modificari minime pe radiografie;
  • in timp ce altii sunt capabili sa tolereze boala artrozica in ciuda unor imagini radiografice impresionante;

De ce este boala artrozica atat de dureroasa?

Cartilajul nu are o retea nervoasa. Deci nu caritlajul este structura responsabila de aparitia durerii in boala artrozica.

Intr-adevar, durerea resimtita vine de la tesuturile vecine care sunt afectate de boala artrozica: in special, membrana sinoviala, dar si osul subcondral, ligamentele si tendoanele.
 
Informatia dureroasa incepe in terminatiile nervoase prezente in aceste tesuturi. Aceasta traverseaza reteaua nervoasa pana sus in maduva spinarii si apoi in final ajunge in creier unde declanseaza senzatia de durere.

Este de asemenea util de mentionat ca odata ce cartilajul este deteriorat, poate sa apara o "neo-neurogeneza". Aceasta inseamna ca, din cauza bolii artrozice, pot sa apara terminatii nervoase in cartilagiu unde initial nu existau. 

Cum functioneaza o articulatie normala?

Structura unei articulatii normale

Stiti care sunt componentele principale ale unei articulatii?

Osul subcondral

Aceasta parte a osului este localizata chiar deasupra cartilajului si se numeste "os subcondral". Este "baza" cartilajului.

Cartilajul

Cartilajul este un tesut care alcatuieste captuseala capetelor osoase. Are un aspect perlat si grosimea sa variaza de la articulatie la articulatie. Astfel, rotula este cea care are cel mai gros cartilaj: mai mult de 5 milimetri. De asemenea, este util de mentionat, ca la barbati cartilajul este in general mai gros decat la femei.   

Rolul cartilajului este de a permite alunecarea perfecta intre oase (fortele de frecare implicate sunt mai mici decat cele care apar atunci cand un patinator aluneca pe gheata). De asemenea, datorita proprietatilor sale de elasticitate si rezistenta, cartilagiul are un rol esential in amortizarea si distribuirea presiunii pe oase.

Cartilajul este un tesut viu, in permanenta regenerare, chiar si la persoanele in varsta: acesta se reface complet, singur, o data la 3 luni. Astfel, fragmente cartilaginoase microscopice se desprind constant de cartilaj si apar in cavitatea articulara (de unde sunt apoi eliminate de catre membrana sinoviala).

La nivel microscopic, acesta este alcatuit din doua componente:

  • pe de o parte, dintr-o matrice alcatuita dintr-un gel bogat in apa si niste molecule numite proteoglicani, care sunt tinute in strans contact in ochiurile retelei fibroase de colagen. Proteoglicanii determina elasticitatea cartilajului, in timp ce fibrele de colagen ii dau rezistenta la fortele compresive.

  • pe de alta parte, din celule numite condrocite, ce au un rol fundamental datorita capacitatii duble de regenerare, dar si de distrugere a matricii.

Tesutul cartilaginos nu are vase de sange si nu este inervat.

Lichidul articular

Lichidul articular numit si lichid sinovial este secretat de catre membrana sinoviala. Acesta este prezent in toate articulatiile in cantitati mici (1 pana la 2 ml in genunchi, de exemplu).  Rolul sau este de a lubrifia articulatia. Acesta asigura glisarea perfecta dintre capetele osoase.

In starea sa normala, acesta este un lichid limpede, transparent, cu o anumita vascozitate. Vascozitatea se datoreaza cantitatii de acid hialuronic prezent in articulatie.

Capsula si membrana sinoviala

Capsula si membrana sinoviala sunt in strans legatura, pentru ca membrana sinoviala imbraca interiorul capsulei, ca o captuseala fibroasa ce inconjoara articulatia.

Membrana sinoviala este tesut vascularizat si inervat. Are forma unei membrane netede, transparente, acoperita cu mici vase de sange. In starea sa normala, aceasta are pliuri numite vili.   

Rolul sau principal este de a secreta acidul hialuronic al lichidului sinovial, un adevarat lubrifiant al articulatiei. Membrana sinoviala asigura de asemenea "curatarea" de reziduuri cartilaginoase din cavitatea articulara. Aceasta functie de curatare se datoreaza vaselor de sange din compozitie, care aduc oxigen si nutrienti, inclusiv glucoza, esentiali pentru supravietuirea cartilagiului.

La nivel microscopic, membrana sinoviala este alcatuita din celule numite sinoviocite. Acestea sunt cele care indeplinesc functiile descrise mai sus. De asemenea, aceste celule au abilitatea de a produce enzime cu capacitatea de a distruge matricea cartilagiului.

Este artroza o boala legata de varsta?

Boala artrozica nu este sinonima cu imbatranirea. Acestea sunt efectiv doua mecanisme diferite cu toate ca sunt adesea asociate una cu cealalta: boala artrozica este o boala reala si nu efectul inevitabil al imbatranirii.

Imbatranirea de una singura nu este suficienta pentru a cauza debutul bolii artrozice. Cu toate acestea, este cert ca este responsabila pentru scaderea rezistentei cartilajului si astfel promoveaza debutul bolii artrozice.

Totul se desfasoara ca si cum boala artrozica ar fi o caricatura exagerata si accelerata a fenomenelor intalnite in timpul procesului de imbatranire.