De fapt, ce este artroza?
Despre artroză
De ce apare boala artrozică a genunchiului?
Factori de risc pentru artroză
În general, mai mulți factori combinați contribuie la apariția osteoartritei (artrozei). Sunt multe situații care cresc riscul acestei boli, care variază în funcție de articulațiile implicate. De cele mai multe ori este dificil să se determine cât contribuie fiecare la dezvoltarea artrozei.
Principalii factori implicați în apariția bolii artrozice:
Vârsta: incidența artrozei crește semnificativ cu vârsta, ajungând la 80% la persoanele cu vârsta peste 80 de ani.
Factorii genetici: istoricul familial crește riscul de apariție a bolii artrozice.
Menopauza: modificările hormonale care definesc această perioadă din viața femeilor pot fi urmate de deteriorarea cartilajului articular, mai ales la genunchi.
Excesul ponderal: greutatea corporală în exces crește presiunea asupra structurilor articulare.
Activitate fizică sau profesională: diferite profesii sau sporturi intensive sunt riscante deoarece, practicate regulat, pot provoca deformări suplimentare la nivelul articulațiilor.
Leziuni (fracturi, luxații etc.), afecțiuni sau deformări ale articulațiilor: atunci când o articulație este deformată, structurile sale pot fi supuse unor presiuni mai mari în timpul mișcărilor. Distribuirea greșită a forțelor mecanice contribuie la apariția artrozei.
Puteți continua activitățile zilnice?
Recomandări
Este foarte importantă adaptarea stilului de viață. Cu ajutorul unui profesionist în domeniul sănătății pot fi implementate măsurile adecvate pentru ca fiecare persoană să fie activă cât mai mult posibil, în același timp limitând progresia bolii. Unele recomandări sunt potrivite indiferent de localizarea artrozei:
- Scădere în greutate dacă este nevoie, eventual prin corectarea obiceiurilor alimentare
- Efectuarea regulată a exercițiilor fizice cu intensitate moderată
- Evitarea ridicării unor obiecte grele
- Încălțăminte cu talpă ortopedică în cazurile de boală artrozică a genunchiului
Activitatea fizică este crucială. Ajută la păstrarea capacității de mișcare, menținerea puterii musculare, stabilizarea articulațiilor și ameliorarea durerii. Exercițiile fizice trebuie realizate cât se poate de des, dar niciodată în timpul episoadelor inflamatorii acute. De fapt, în aceste situații se recomandă relaxare într-o poziție confortabilă și atitudine pozitivă. Acest repaus "activ" poate reduce durerea.
Ce exerciții fizice puteți să faceți?
Exerciții fizice
Beneficiile mișcării sunt datorate în primul rând efectuării regulate și, astfel, motivării pacientului pe termen lung. Echipa medicală este alături pentru a pregăti un program structurat împreună cu pacientul. Vor lua în considerare preferințele pacientului cu artroză, disponibilitatea sa și aderența la programul de exerciții fizice. Acest program trebuie evaluat regulat, ținând cont de obiecțiile și solicitările pacientului.
De exemplu, 30 de minute până la 1 oră/zi de mers, ciclism sau gimnastică în bazin îmbunătățesc condiția fizică generală
Boala artrozică poate fi tratată?
Tratamente
Tratamentul se bazează în principal pe aplicarea măsurilor igieno-dietetice, ortopedice și fizioterapeutice. Acestea vor fi în funcție de caracteristicile fiecărui pacient: vârstă, nivel de rezistență fizică, intensitatea durerii, extinderea deteriorării articulare, prezența semnelor inflamatorii, precum și agravarea factorilor de risc.
Tratamentele actuale nu pot vindeca artroza, dar acționează asupra durerii, care este simptomul principal.
Tratamentul artrozei necesită un diagnostic medical.
Vă puteți aminti principalele aspecte referitoare la artroză?
Referințe :
1. Inserm (2012). Arthrose. (Osteoarthritis) [online] https://www.inserm.fr/dossier/arthrose/ - viewed on 08.06.2022
2. Millán, Marta Martín, and Santos Castañeda. (2013) "Estrogens, osteoarthritis and inflammation” Joint Bone Spine 80.4 : 368-373.
3. Stop Arthrose. Les traitements non médicamenteux (Non-drug treatments) [online] https://www.stop-arthrose.org/les-traitements-non-medicamenteux - viewed on 08.06.2022
4. Ziltener, J., Leal, S., Borloz, S. (2012), Activités physiques – sport et arthrose, (Physical activities – sport and osteoarthritis) Rev Med Suisse, Vol -2, no. 332, 564-570.
5. Alkatan, M., Baker, J. R., Machin, D. R., Park, W., Akkari, A. S., Pasha, E. P., & Tanaka, H. (2016). Improved function and reduced pain after swimming and cycling training in patients with osteoarthritis. The Journal of rheumatology, 43(3), 666-672.
6. Haute Autorité de Santé, 2019. Arthrose : le paracétamol en 1re intention lors des crises douloureuses. (Osteoarthritis : paracetamol as first-line treatment during painful attacks) [online] https://www.has-sante.fr/jcms/pprd_2974704/fr/arthrose-le-paracetamol-en-1re-intention-lors-des-crises-douloureuses - viewed on 08.06.2022